Lacrima si raza

O lacrima
Desprinsa dintre genele unei plapande amintiri
Ce sta ascunsa-n fundul unui suflet
Cazu
Pe albul unei fragede petale...
O raza dete peste ea
Si-i zise:
"Simt din caldura ta ca nu esti bob de roua...
De unde vii si ce esti?"

In vreme ce se destrama in pulbere de soare,
Raspunse lacrima:
"Eu sunt un strop de suflet
Si sunt
Ca picurii izvoarelor fierbinti:
Vin totdeauna din adancuri - mari!"...


Lacrima si raza Lucian Blaga

Dati-mi un trup voi muntilor

Numai pe tin ete am , trecatorul meu trup,
si totusi
flori albe si rosii eu nu-ti pun pe frunte si-n plete,
caci lutul tau slab
mi-e prea stramt pentru strasnicul suflet
ce-l port.

Dati-mi un trup,
voi muntilor,
marilor,
dati-mi alt trup sa-mi descarc nebunia
in plin!
Pamantule larg, fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei naprasnice inimi,
prefa-te-n lacasul furtunilor cari ma strivesc,
fii amfora eului meu indaratnic!
Prin cosmos
auzi-s-ar atuncea maretii mei pasi
si-as apare navalnic si liber
cum sunt,
pamantule sfant.

Cand as iubi,
mi-as intinde spre cer toate marile
ca niste vanjoase , salbatice brate fierbinti,
spre cer,
sa-l cuprind,
mijlocul sa-i frang,
sa-i sarut sclipitoarele stele.

Cand as uri,
as zdrobi sub picioarele mele de stanca
bieti sori
calatori
si poate-as zambi.

dar numai pe tine te am , trecatorul meu trup.



Dati-mi un trup voi muntilor - Lucian Blaga

Leaganul

Eram asa de obosit
si sufeream.
Eu cred ca sufeream de prea mult suflet.

Pe dealuri zorile isi deschideau pleoapele
si ochii inrositi de neodihna.

Pierdut - m-am intrebat:
Soare,
cum mai simti nebuna bucurie
de-a rasari?

Si-n dimineata-aceea fara somn
cum colindam cu pasi de plumb
intr-un ungher am dat de-un leagan.
Paianjenii-si teeau in el maruntele lor lumi,
iar carii-i macinau tacerea.

L-am privit cu gandul larg deschis.
era leaganul
in care-o mana-mbatranita azi de soarta mea
mi-a leganat
intaiul somn si poate-ntaiul vis.

cu degetele amintirii
mi-am pipait
incet,
incet,
trecutul ca un orb
si fara sa-nteleg de ce
m-am prabusit
si-n hohote
am inceput sa plang deasupra leaganului meu.

eram asa de obosit
de primaveri
de trandafiri,
de tinerete
si de ras.
Aiurand ma cautam in leaganul batran
cu mainile pe mine insumi
- ca prunc.

Leaganul - Lucian Blaga

Amurg de toamna

Amurg de toamna

..................................................
O, sufletul!
Sa mi-l ascund mai bine-n piept
si mai adanc,
sa nu-l ajunga nici o raza de lumina:
s-ar prabusi.

E toamna.

Amurg de toamna -Lucian Blaga

Melancolie

Un vant razlet isi sterge lacrimile reci
pe geamuri.Ploua.
Tristeti nedeslusite-mi vin, dar toata
durerea
ce-o simt n-o simt in mine,
in inima,
in piept,
ci-n picurii de ploaie care curg.
Si altoita pe fiinta mea imensa lume
cu toamna si cu seara ei
ma doare ca o rana.
Spre munti trec nori cu ugerele pline.
Si ploua.

Melancolie - Lucian Blaga

Dorul

Setos iti beau mireasma si-ti cuprind obrajii
cu palmele-amandoua, cum cuprinzi
in suflet o minune.
Ne arde-apropierea, ochi in ochi cum stam.
Si totusi tu-mi soptesti:"Mi-asa de dor de tine!"
Asa de tainic tu mi-o spui si dornic, parc-as fi
pribeag pe-un alt pamant.

Femeie,
ce mare porti in inima si cine esti?
Mai canta-mi inc-o data dorul tau,
sa te ascult
si clipele sa-mi para niste muguri plini,
din care infloresc aievea - vesnicii.

Dorul -Lucian Blaga